Președintele Klaus Iohannis discutat, în cadrul primei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, în luna ianuarie, despre baza de la Deveselu.
Șeful statului a declarat cu acest prilej că l-a informat pe secretarul general al NATO despre progresul făcut de România în dezvoltarea bazei de la Deveselu, care va deveni operațională până la sfârșitul acestui an.
În plus, președintele Iohannis a ținut să sublinieze „natura defensivă a acestei baze, care reprezintă o contribuție importantă a României la parteneriatul cu SUA, pentru a întări capabilitățile NATO”.
Acordul bilateral privind amplasarea de elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României a fost semnat în 2011, la nivelul miniștrilor de externe, când președintele Traian Băsescu a făcut o vizită la Washington. Cu acest prilej, Traian Băsescu și Barack Obama au adoptat și declarația de parteneriat strategic pentru secolul XXI.
În cazul ambelor documente, echipele de negociere ale României au fost conduse de secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Textul acordului privind scutul antirachetă este făcut public pe 23 septembrie, documentul menționând caracterul exclusiv defensiv al sistemului.
Printre dispozițiile acestuia figurează că România va stabili un spațiu aerian restricționat deasupra și în jurul Bazei de la Deveselu, urmând să fie stabilite restricții de trafic aerian. Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite „va avea autoritate exclusivă asupra activităților și operațiunilor” de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securității și protecției Bazei în afara perimetrului Facilității, prevede acordul privind scutul antirachetă.
Ceremonia de înființare și preluare a comenzii bazei balistice de la Deveselu de către armata americană a avut loc pe 10 octombrie 2014, când s-a dat startul oficial al lucrărilor de construcție ale amplasamentului.
Ceremonia a fost prezidată de comandantul Forțelor Navale pentru regiunea Africa și Asia de Sud-Vest, contraamiralul John Scorby. Forțele Navale ale SUA au înființat, astfel, la Deveselu, o nouă Unitate de Sprijin (NSF), a cărei comandă a fost preluată de căpitanul Bill Garren, potrivit Ambasadei SUA la București.
Contraamiralul John Scorby a precizat, cu acest prilej, că ceremonia de înființare și preluare a comenzii bazei balistice de la Deveselu este un punct de referință, întrucât astfel se sporește capacitatea de apărare împotriva rachetelor balistice în Europa.
Unitatea de Sprijin a Forțelor Navale urmează să devină complet operațională la sfârșitul anului 2015. Sistemul terestru de apărare antirachetă din România va fi aproape identic cu cel folosit pe distrugătoarele și crucișătoarele cu capacități antirachetă Aegis ale Forțelor Navale.
Sistemul este conceput pentru a detecta, urmări, acționa împotriva și a distruge în zbor rachete balistice.
Unitatea de Sprijin a Forțelor Navale ocupă aproape 174 de hectare. Amplasamentul constă dintr-un sistem radar și sistemul de comandă, control și comunicații aferent. Separat, va găzdui mai multe module de lansare care conțin sisteme de interceptare SM-3, iar personalul va fi reprezentat de circa 200 de militari, angajați civili și personal contractant.